21 martie 2012

Ochi uscat – sindromul de ochi uscat

Sindromul de ochi uscat este o insuficientă lubrifiere și umiditate a suprafeței ochiului. Ochii uscați sunt de asemenea descriși prin termenul medical de keratită sicca. În general înseamnă o scădere a calității și cantității lacrimilor. Keratoconjunctivita sicca se referă la uscăciune oculară ce afectează corneea și conjunctiva. Simptome ale sindromului de ochi uscat pot fi: uscăciunea persistentă senzația de arsură, de usturime „senzația de corp străin”, sentimentul că este ceva în ochi uneori, paradoxal, ochii sunt umezi. Acest lucru se datorează faptului că uscarea suprafeței oculare suprastimulează producția componentei apoase a lacrimilor ca un mecanism de protecție roșeața oculară Există o modalitate simplă de a măsura producția de lacrimi prin testul Schirmer într-un cabinet oftalmologic. Cauzele sindromului de ochi uscat Lacrimile umectează ochiul, îndepărtând praful și alți corpi străini și lubrifiind suprafața oculară. Acestea conțin, de asemenea, enzime care neutralizează microorganisme, ele fiind esențiale pentru sănătatea ochilor. În sindromul de ochi uscat, glanda lacrimală principală sau glandele accesorii nu produc suficiente lacrimi, sau lacrimile au o compoziție chimică inadecvată ce cauzează evaporarea lor rapidă. Sindromul de ochi uscat are mai multe cauze: procesul natural de îmbătrânire, mai ales în timpul menopauzei; efect secundar al multor medicamente, cum ar fi antihistaminice, antidepresive, anumite medicamente pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, antiparkinsoniene, anticoncepționale; climat uscat, cu vânt și praf; aerul condiționat sau un sistem de încălzire uscată; clipitul insuficient, ca în cazul privitului unui ecran de computer pentru o perioadă îndelungată; boli sistemice, cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă, acnee rozacee sau sindromul Sjogren (o triadă de ochi uscat, gură uscată și artrită reumatoidă sau lupus). portul îndelungat de lentile de contact; fumatul; închiderea incompletă a pleoapelor, afecțiuni palpebrale și o deficiență a glandelor lacrimale. Lacrimile sunt compuse din trei straturi: stratul exterior, lipidic, uleios; stratul mijlociu, apos; stratul interior, mucos. Fiecare strat este produs de glande diferite. Glanda lacrimală principală produce stratul apos, de exemplu. Deci, o problemă cu oricare dintre aceste surse poate duce la ochi uscat. Tratamentul sindromului de ochi uscat Sindromul de ochi uscat este o condiție ce nu poate fi complet curabilă (în funcție de cauză), însă simptomele de însoțire precum uscăciunea, senzația de arsură pot fi gestionate. Medicul oftalmolog poate prescrie lacrimi artificiale, care lubrifiază suprafața oculară, atenuând senzația de uscăciune; poate recomanda, în plus, suplimente nutritive ce conțin acizi grași omega-3. O hidratare corespunzătoare poate fi, de asemenea, de ajutor. Deshidratarea ușoară, de multe ori, agravează simptomele de ochi uscat, mai ales pe vreme caldă, uscată și vânt; iar consumul de apă poate ameliora simptomatologia. Dacă problema este de mediu, se recomandă purtarea ochelarilor de soare în aer liber pentru a reduce expunerea la soare, vânt și praf. În interior, un purificator de aer poate filtra praful și alte particule din aer, în timp ce un umidificator aduce un plus de umiditate aerului prea uscat. Dacă medicamentele sunt cauza de ochi uscat, întreruperea acestora, în general, rezolvă problema. Dar, în acest caz, beneficiile tratamentului de bază trebuie puse în balanță cu efectul secundar de ochi uscat. Uneori, trecerea la un alt tip de medicamente ameliorează simptomele de ochi uscat păstrând în același timp tratamentul necesar. În orice caz, schimbarea sau întreruperea medicației nu se realizează fără acordul medicului curant. Tratarea afecțiunilor palpebrale de bază, cum ar fi blefarita, este indicată. Dacă portul lentilelor de contact este cauza sindromului de ochi uscat, medicul oftalmolog poate indica schimbarea tipului de lentile sau reducerea portului acestora la câteva ore pe zi. Uneori, se recomandă întreruperea portului de lentile de contact până la rezolvarea sindromului de ochi uscat. Se pot insera dopuri de silicon, temporar sau permanent, la nivelul punctelor lacrimale, pentru a menține lacrimile să nu dreneze prea repede; sau se poate realiza cauterizarea punctului lacrimal (metodă ireversibilă). Concluzie: sindromul de ochi uscat este o condiție foarte supărătoare, ce poate fi diagnosticată de medicul oftalmolog și tratată corespunzător în funcție de etiologie.